Bine ati venit in lumea bizara a suprarealului, a visului, a oniricului. O treime din viata o dormim, o perioada uriasa a vietii noastrea atat de putin cunoscuta de fiecare dintre noi, o zona care doar o putem intui odata rationati. In dimensiunea unde spatiul si timpul nu exista. Este locul unde nu exista legi si norme. S-ar putea ca ceea ce vedeti sa fi trait noaptea trecuta sau oricare noapte traita candva, undeva, sau de ce nu unii dintre noi visam chiar acum. Nu avem parte de nici un fel de constrangeri, singura rigoare ne-o da bufonul, cea mai libera fiinta din cetate. Este cel care ne este ghid in lumea fantasmelor, vamesul care face trecerea de la subconstient la rational. Mi-am dat seama ca este inutil si chiar aberant sa dau titluri acestor lucrari. Ar insemna sa normez, sa cenzurez rational subconstientul. Aveti parte de niste teme. Aveti dreptul infinit sa vedeti orice, sa va creati oricate metafore si simboluri doriti.  Visul e nemarginit de toate acestea. Decriptarea o facem fiecare in parte in functie de cat de liberi mai putem fi in zona cea mai pura a FIINTEI. Priviti cu sufletul fara sa cautati explicatii.

Cum spunea Salvador Dali:
Suprarealismul este aducerea visului
în realitatea imediată fără a trece nimic prin cenzura conștiinței.

Asta înseamnă că oniricul nu-l poți decripta prin mijloace raționale.
Pe de-o parte îi distrugem misterul, pe de altă parte fiecare metaforă plastică poate fi interpretată în infinite moduri.
Așa încât nu căuta să înțelegi,
SIMTE!

Trandafirul e fără de ce,
el înflorește pentru că înflorește.